Make your own free website on Tripod.com

SPITALUL DE BOLI CRONICE PETRILA

Petrila - Istoric si zone turistice

Home
Informatii publice
Contact
Servicii medicale oferite
Pachetul de servicii contractat cu Casa de Asigurari de Sanatate
Tarif pe zi spitalizare
Conditii de internare
Adrese utile
Sesizari
Sectie Recuperare Cronici
Sectie Interne Cronici
Compartiment Cardiologie cronici
Camera de garda
Cabinet ORL
Radiologie
Urgente stomatologice
Farmacia
Laborator
Petrila - Istoric si zone turistice
Structura organizatorica

Localitatea Petrila, străveche aşezare situată la 675 m altitudine, pe malul Jiului Transilvan, la intersecţia pârâului Jieţ cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât şi în anul 1493.

La vremea când se închegau primele formaţiuni statale româneşti feudale voivodatul ce se întindea în Banat între Mureş şi Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul român Glad (sec. IX-X) cuprindea în teritoriu şi Valea Jiului.

Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cnezul român Mihail Cânde, datând din anul 1493.

În cronicile vechi Petrila figurează în anul 1733 sub denumirea de „In Sij In Petrila”. „Dzij Petrila”. După unii autori, toponimul Petrila derivă din adjectivul latin „petrinius” ce se traduce prin „de piatră”, în jur fiind multe toponime similare (Piatra Roşie, Pietrele, Petros).

Începutul exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când fraţii Hoffman şi Carol Maderspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atraşi de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări şi intreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari şi ţărani eliberaţi un număr mare de posesiuni miniere.

Dezvoltarea acestor activităţi a avut ca urmare o creştere continuă a numărului de locuitori din Petrila, astfel încât dacă în anul 1820 populaţia era de 3.326 locuitori, în anul 1977 era de 25.207 locuitori, în prezent populaţia oraşului a ajuns la 30.157 locuitori.

Aflat la poalele „redutei de piatră a Carpaţilor”, oraşul Petrila, străjuit la nord de Munţii Şurean şi Dealul Roşia, spre Est de Dealul Cimpa, iar spre Sud de Muncelul Jieţului şi măreţul Parâng, reprezintă un punct de plecare pe cărări de munte pentru turistul dornic de cunoaştere. El descoperă locuri de mare frumuseţe, peisaje unice pentru sălbăticia şi grandoarea lor, lacuri alpine, vârfuri semeţe. Acoperit odinioară de gheţuri a căror înceată topire a modelat urme de stânci albe rotunjite de frecarea apelor şi care au lăsat spre amintire căldări glaciare ce se întrec în frumuseţe şi limpezime (Lacul Gâlcescu, Roşiile, Gheruşul, Lacul Verde, Găuri, Iezerul etc.), muntele Parâng este o reală podoabă a carpaţilor Meridionali.

Cu perspective largi în dezvoltarea turismului, oraşul Petrila se doreşte a fi punct de întâlnire pentru turişti şi poartă de intrare înspre Munţii Parâng, Şureanu, Retezat şi Căpăţânii, înspre valea Lotriţei şi Obârşia Lotrului şi, mai departe, înspre Voineasa, Râmnicu Vâlcea şi Sibiu. Creasta principală a Parângului domină categoric, prin vârful Parângul mare (2519 m), întreaga zonă a Carpaţilor dintre Olt şi Dunăre, întrecând culmile Retezatului şi fiind depăşită în înălţime doar de Munţii Făgăraş. Vârfurile semeţe, lacurile glaciare, căldările şi pajiştile alpine pot fi descoperite străbătând mai multe trasee turistice ce au ca punct de plecare oraşul Petrila, cabana Rusu, cabana Groapa Seacă, Lunca Florii şi Voievodu.

cabana.jpg

Orasul Petrila